Despre Borşa

             În extremitatea nordică a României, într-un cadru de o neasemuită frumuseţe , se află una dintre cele mai vechi aşezări din Maramureş, Borşa. Originile sale se pierd în negura timpului, fapt demonstrat de însuşi numele localităţii, care se trage din cuvântul dacic bora, care înseamnă vifor sau furtună.

             Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1365 , într-un document prin care Regele Ungariei Ludovic I de Anjou  dăruieşte voievodului maramureşean Balk, fiul lui Sas, şi fraţilor săi, Drag, Dragomer şi Ştefan, pentru serviciile aduse, moşia Cuhea cu localităţile aparţinătoare, printre care şi Borşa.

Pentru o perioadă lungă de timp, principalele activităţi economice practicate aici au fost mineritul şi, într-o mai mică măsură, exploatarea lemnului şi păstoritul.  Întrucât industria minieră "şi-a închis porţile" în urmă cu câţiva ani, borşenii au fost obligaţi să găsească alte mijloace de trai . Cea mai tentantă soluţie a fost Occidentul care, astăzi , a devenit a doua casă a borşenilor. Fenomenul migrării în masă a luat proporţii îngrijorătoare, jumătate din populaţia Borşei stabilindu-se în Italia, Spania, Belgia sau Anglia.

Pentru cei rămaşi, cea mai la îndemână alternativă economică a fost turismul, care are aici , la Borşa, cele mai prielnice condiţii de dezvoltare. Frumuseţea cadrului natural, spiritualitatea şi păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti sunt atât coordonatele turismului actual, cât şi emblema localităţii.

Turistului iubitor de natură, Borşa îi oferă un cadru de excepţie, atât vara, cât şi iarna. Complexul turistic întruneşte toate condiţiile pentru practicarea sporturilor de iarnă, în special    ski-ul, care poate fi practicat pe   două   pârtii    pentru  avansaţi  (Telescaun şi Pătrat), cât şi una pentru începători. Perioada de vară este ideală pentru drumeţii, în puncte de interes cum ar fi Cascada Cailor, cariera de piatră, vârfurile: Pietrosul Rodnei, Toroioaga sau Puzdrele, lacurile: Iezer, Măgura, Ştiol, Lala sau Buhăiescu, cabana meteorologică şi  izvoarele cu apă minerală din Baia Borşa. Cele mai apreciate atracţii turistice sunt reprezentate de cele două rezervaţii naturale : Rezervaţia Pietrosul Rodnei  şi Rezervaţia Cornu-Nedeii  - Ciungii-Bălăsînii.          

Turistului interesat de spiritualitate, Borşa i se dezvăluie ca un tărâm unde legătura omului cu divinitatea este mult mai  strânsă, iar bisericile, extrem de numeroase, apropie, cu turnurile lor, cerul de pământ, creând o legătură indestructibilă între om şi Dumnezeu. Cu o populaţie preponderent ortodoxă, Borşa are o viaţă religioasă intensă şi un număr considerabil de biserici, câte una sau două în fiecare cartier. Aproape de centrul oraşului se află biserica de lemn cu hramul "Sf.Arhangheli Mihail şi Gavril", ce datează din anul 1300, reconstruită  pe la 1700, pictată în 1775 şi înscrisă astăzi pe lista monumentelor istorice din Maramureş.

Cea de-a treia  coordonată pe care se pliază turismul din oraşul  Borşa este cea cultural-artistică. Păstrarea  tradiţiilor şi obiceiurilor specifice zonei,  portul popular, cântecul şi jocul duse mai departe de tinerii borşeni sunt elemente reprezentative care atrag mii de turişti în cadrul manifestărilor culturale organizate la nivelul  oraşului Borşa . Cele mai de seamă sunt Festivalul Interjudeţean de Folclor HORA LA PRISLOP, organizat anual în duminica de după Sfânta Maria în Pasul Prislop şi Festivalul NOPTI DE SÂNZIENE, organizat în ziua de 24 iunie. 

Sărbătorile pascale sau de iarnă sunt , de asemenea, prilej de păstrare a tradiţiile şi obiceiurile străbune şi au, la Borşa, un farmec şi o frumuseţe aparte.

Personalităţi recunoscute din zona Borşa:

POPA LUPU ŞANDRU- în anul 1717 va fi comandantul borşenilor care vor reputa o strălucită victorie asupra tătarilor. Numele său a rămas în istoria locală ca un simbol al curajului şi bărbăţiei ostăşeşti.

FAMILIA ANDERCO:

-Alexiu Anderco ( 1821-1888) – preot paroh al Borşei şi protopop al Vişeului

-Ioan Artemie Anderco de Homorod ( 1853-1877), fiul lui Alexiu Anderco şi al Anei, descendentă din strălucita familie maramureşeană Mihali de Apşa. Studiază medicina la Torino, Roma şi Paris. Are preocupări în domeniul istoriei şi filologiei. Scrierile sale redactate în limba română cuprind versuri, conspecte de filologie şi istorie, o gramatică a limbii române şi jurnalul care cuprinde 8 caiete şi care va fi publicat după trecerea în nefiinţă a scriitorului.

-Alexandru-Cuza Anderco – proprietar, primar al comunei timp de 25 de ani

MIHALI GAVRILĂ ŞTRIFUNDĂ ( 1901-1961)- primar

NICOLAE VANCEA (1909-1975) –ambasador

TITIANA MIHALI (1950-1991) - "PRIVIGHETOAREA MARAMUREŞULUI" - interpretă de muzică populară, cu o voce unică şi un stil autentic de interpretare . Melodii precum  "Mireasă, cununa ta" sau "Cine bea apă din vad" au dus peste hotare numele Maramureşului. Interpretarea sa de excepţie a fost răsplătită cu numeroase premii şi distincţii internaţionale.

FRAȚII MIHALI ("RĂDĂCINENII") - au scris o pagină din istoria cântecului maramureșean. Zece muzicieni , înzestraţi cu harul cântecului: GAVRILĂ (tatăl) şi GAVRILIȚĂ, DUMITRU, MĂRIUCA, ALEODOR, DOREL, SĂVUCA, MATEI, VALERICA, VIOLETA. Şi-au creat un repertoriu unic, inconfundabil, cultivând mitul muzicii în familie. Talentul muzical l-au transmis mai departe copiilor lor: VALENTINA, TITIANA, AMALIA și MATEO MIHALI.  
ANGHELINA TIMIŞ LUNGU - solistă de muzică populară, cu o  voce distinsă şi un repertoriu bogat , renumită prin frumuseţea cântecului interpretat.

GHEORGHE STÂNGĂU - "CETERAŞUL DE LA POALELE PIETROSULUI" - rapsod popular, interpret iscusit al muzicii populare româneşti, a descreţit, cu cetera sa , frunţile maramureşenilor.

GAVRILĂ ŞTEŢCO ( născut 1956) - pictor , grafician,  absolvent de arte plastice din Borşa. Opera sa a putut fi admirată în 19 expoziţii personale şi alte expoziţii de grup la Borşa, Baia Mare, Cluj, precum şi în străinătate. A ilustrat cu grafica sa reviste prestigioase precum Luceafărul, Echinocţiu, Tribuna etc. Conduce activitatea cercului de pictură din cadrul Bibliotecii Orăşeneşti Borşa, iniţiind tinerii borşeni în tainele picturii .

VASILE MIHALI – animator cultural, Director al Casei de Cultură din Borşa. A condus destinele acestei instituţii timp de aproape 40 de ani, ducând peste mări şi ţări numele localităţii prin  spectacolele organizate în Franţa, Belgia, Elveţia împreună cu ansambul folcloric CERCĂNELUL. La nivel local, numele său este legat de Hora la Prislop, de Nopţi de Sânziene şi, în general, de animaţia culturală a localităţii, căreia i-a dedicat întreaga sa viaţă.

VALERICA ŞTEŢCO- folcloristă, autoarea unei culegeri de folclor, intitulată "Poezii populare din Ţara Maramureşului" . De formaţie profesor de franceză, autoarea a condus pentru un timp (1996-2000) destinele oraşului, fiind în acea perioadă, singura femeie primar din România.

NICOARĂ TIMIŞ ( născut 1924 ) - scriitor, folclorist 

NICOARĂ MIHALI ( născut 1964)- scriitor

MONOGRAFIA LOCALITĂŢII :

CARTEA MUNŢILOR - BORŞA - Schiţă monografică, autori : Nicoară Timiş şi Nicoară Mihali , Baia Mare, Editura Fundaţiei Culturale "ZESTREA", 2000

Pietrosul Rodnei

Cascada Cailor



Complex Turistic



Lacul Iezer

Borşa-vedere panoramică

Pe Vârf - la strânsul fânului

Pietrosul

Pietrosul