Lansarea cărții SPRE ȚARA FĂGĂDUINȚEI - Autor TINUȚA GREC

Lansarea cărții SPRE ȚARA FĂGĂDUINȚEI - autor TINUȚA GREC

Prof. Valeriu Oros

Teofilia Sebestyen

Poetul Gavril Ciuban.

Dr. Teodor Ardelean, Directorul Bibliotecii Județene PETRE DULFU din Baia Mare.

Prezentând cartea SPRE ȚARA FĂGĂDUINȚEI.

Grec Tinuta

Cu Gabi Hanțig.

Cu Grigore și Maria Timiș.

Autoarea împreună cu Diana și Ciprian Zaharia.

Cu Anuța Horj.

Împreună cu Voichița și Sara Mihali.

Împreună cu Viceprimarul orașului Borșa, Timiș Ion Sorin.

Gavrilă Ștețco

Adrian Mandric

Tinuța Grec, autoarea cărții SPRE ȚARA FĂGĂDUINȚEI

Primarul orașului Borșa, Toader Mihali și soția sa, Voichița.

COMUNICAT

Sâmbătă, 17 august 2013, începând cu orele 14°°, în incinta Primăriei orașului Borșa, etajul I, va avea loc lansarea cărții SPRE ȚARA FĂGĂDUINȚEI, autor TINUȚA GREC.  Evenimentul va fi moderat de Dr. Teodor Ardelean, Directorul Bibliotecii Județene "Petre Dulfu" din Baia Mare.

Apărută la Editura EUROTIP din Baia Mare, cartea analizează fenomenul emigrației din zona Borșa în ultimele trei decenii, fiind alcătuită dintr-o suită de douăzeci de povești de viață ale unor persoane sau familii din Borșa care au emigrat în străinătate în căutarea unei vieți mai bune.

Organizatorii evenimentului (Primăria orașului Borșa, Serviciul Cultură și Biblioteca Orășenească Borșa) speră ca acțiunea să se bucure de o largă audiență, dat fiind faptul că în această perioadă borșenii se întorc în localitatea de la poalele Pietrosului pentru a-și petrece concediile, iar această carte este în primul rând despre și pentru borșeni, o nouă CARTE DE IDENTITATE pe care autoarea le-o oferă la doi ani după cartea sa de debut, RĂDĂCINI-O ISTORIE A BORȘEI ÎN IMAGINI, 1911-2011, coautor Nicoară Mihali.

În calitate de bibliotecar, Tinuța Grec s-a preocupat de păstrarea memoriei locale a comunității în care trăiește, imortalizând crâmpeie din istoria Borșei în albumul RĂDĂCINI și păstrând, spre neuitare, în cartea SPRE ȚARA FĂGĂDUINȚEI, mărturii emoționante ale sacrificiilor, eforturilor, curajului, perseverenței și  dorinței de libertate ale borșenilor.

INVITAȚIE

PRIMĂRIA ORAȘULUI BORȘA                 SERVICIUL CULTURĂ       

  BIBLIOTECA ORĂȘENEASCĂ BORȘA

Vă invită

în data de 17 august 2013, începând cu orele 14°°

în incinta Primăriei orașului Borșa , etajul I, la

LANSARE DE CARTE:

SPRE ȚARA FĂGĂDUINȚEI

Autor: TINUȚA GREC

Vă așteptăm cu drag!

RAPORT DE ACTIVITATE PE ANUL 2012

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ BORŞA

RAPORT DE ACTIVITATE PE ANUL 2012

Utilizatori nou înscrişi : 331

Utilizatori activi : 1192

Vizite la bibliotecă : 11611

Tranzacţii de împrumut individual: 18623

Număr sesiuni acces Internet : 968

Volume carte achiziţionate: 444, dintre care 309 din finanţare publică şi 135 volume din donaţii.

Documente eliminate: 313 (transferate la Centru Multifuncţional pentru Vârstnici din Borşa)

Programe şi activităţi culturale educative pentru populaţie : 15

Proiecte implementate :

1. BIBLIONET – LUMEA ÎN BIBLIOTECA MEA – Proiect finanţat din fonduri nerambursabile, prin care biblioteca a primit echipamente informatice în valoare totală de 21.960 lei.

2.  eDIALOG-CULTURA FĂRĂ BARIERE – Proiect finanţat din fonduri nerambursabile. Valoarea proiectului : 15.900 lei.

Valoare fondurilor nerambursabile atrase de bibliotecă în anul 2012 : 37.860 lei.

Valoare donaţii carte: 2.020 lei.

Finanţare publică de la bugetul local (salarii personal, achiziţii de carte, cheltuieli materiale etc.) : 64.600 lei

                       

                                                                   Responsabil bibliotecă,

                                                                         Grec Tinuţa

UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE

24 ianuarie 1859- UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE

24 ianuarie este ziua in care sarbatorim an de an, din 1859 incoace, un mare eveniment al istoriei poporului roman:Unirea Principatelor, Unirea.

La 24 ianuarie 1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova si Tara Romaneasca, doua tari diferite in acele vremuri, s-au unit.

Primii pasi catre Unire s-au facut odata cu evenimentele revolutiei de la 1848, care, desi a fost inabusita, a demonstrat in mod categoric dorinta mare a romanilor de a se uni.

Dupa mai multe dispute, in Adunarea Electiva a Moldovei, a fost propus si ales in unanimitate Alexandru Ioan Cuza (5 ianuarie 1859) si la 24 ianuarie 1859, domn al Tarii Romanesti a fost ales acelasi Alexandru Ioan Cuza, “om nou la legi noi”, dupa cum aprecia Mihail Kogalniceanu, realizandu-se astfel Unirea Principatelor.

Circumstante externe

Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn al Tarii Romanesti, dupa ce, cu aproximativ doua saptamani inainte, fusese ales si domn al Moldovei. Problema Moldovei si a Tarii Romanesti preocupase marile cancelarii ale vremii. Unirea principatelor romanesti nu fusese vazuta cu ochi buni de catre marile puteri vecine (Imperiul Habsburgic, Imperiul Tarist si Imperiul Otoman). Pana si Anglia se declara impotriva, fiind ingrijorata de scaderea influentei otomane in zona si cresterea puterii rusesti. Singurul aliat al principatelor a fost Franta. In 1857, Franta si Anglia au ajuns la un compromis: unirea strict administrativa a Moldovei si a Tarii Romanesti, fara un domnitor comun.

Marile Puteri europene au stabilit, in cadrul Conventiei de la Paris din 1858, ca unirea Moldovei si a Tarii Romanesti se va face intr-un stat cu denumirea de Principatele Unite, aflat sub suzeranitate otomana si beneficiar al garantiei colective a Marilor Puteri. Alegerea unui domn comun in cele doua principate a fost, probabil, prima dovada a specificului national romanesc aparte. Practic, prin alegerea lui Cuza la Iasi si la Bucuresti, marile puteri europene au fost puse in fata faptului implinit.

Conjunctura interna si externa

Revolutia de la 1848 a exprimat idealurile romanilor pentru unitate si libertate nationala. Prin programele sale, declarate public in toate provinciile romanesti, miscarea revolutionara a afirmat dreptul natiunii romane la autodeterminare si unitate statala. Conjunctura internationala a fost insa impotriva acestor actiuni ale patriotilor romani de atunci (Nicolae Balcescu, Eftimie Murgu, C. Rosseti, I. H. Radulescu, Christian Tell, St. Golescu, etc.). Marile puteri din regiune, ale caror interese se intersectau pe teritoriile romanesti, nu erau interesate de aparitia de state nationale. Un singur exemplu ar fi fost suficient pentru ca toate natiunile asuprite de aceste imperii sa se ridice la lupta pentru afirmarea propriei identitati nationale. Totusi, rivalitatile politice dintre Rusia si Turcia, legate de controlul Principatelor Romane, aveau sa se dovedeasca utile dorintei de unitate nationala a romanilor. Daca revolutia din 1821 a lui Tudor Vladimirescu reusise sa readuca la conducerea Principatelor domnitori "pamanteni", adica originari din Principate, incheind sinistra stare fanariota. Revolutia de la 1848 demonstrase dorinta poporului roman de a exista ca o natiune unita intr-o singura tara. Razboiul Crimeii din 1853-1856 va duce la schimbarea raportului de forte din regiunea Europei de Sud-Est. 

 

Adunarile ad-hoc

Prin tratatul de pace de la Paris din 1856 (semnat la 30 martie), Poarta otomana si Rusia accepta formarea unor Adunari ad-hoc, care sa consulte populatia in legatura cu Unirea. Acestea s-au intrunit in 1857 si au functionat cateva luni (septembrie-octombrie). Pentru prima oara, au fost admisi intr-o institutie oficiala si oameni care reprezentau interesele poporului roman (tarani, mestesugari, comercianti, intelectuali,reprezentanti ai bisericii). Desi au fost unele tentative de zadarnicire a acestei actiuni consultative, n-au reusit in scopul lor.

Adunarile ad-hoc au devenit celebre prin folosirea a ceea ce nu fusese stipulat in conditiile initiale ale Unirii principatelor, impuse de catre Marile Puteri de atunci. Profitand ingenios de o greseala generata de exprimarea juridica a timpului, Adunarile ad-hoc au ales in loc de doi domni, pe acelasi Alexandru Ioan Cuza, dar de doua ori, la 5 ianuarie, respectiv la 24 ianuarie.

Rezolutiile Adunarilor ad-hoc au fost similare: unirea celor doua principate. In august 1858, reprezentantii marilor puteri europene au cazut de acord in privinta unirii Tarii Romanesti cu Moldova, sub conducerea unui domnitor ales de catre romani. Turcia a ridicat unele obiectii si a conditionat unirea numai pe timpul vietii domnitorului ales. La 24 ianuarie 1859 era ales, nu fara unele actiuni subversive ale elementelor reactionare, ostile Unirii, Alexandru Ioan Cuza.

 

Reformele lui Cuza

Pana in luna mai 1864, mai sunt adoptate legile privind pensiile functionarilor publici, infiintarea Curtii de Conturi dupa modelul francez, (pentru controlul administrarii banilor publici), organizarea comunelor urbane si rurale, organizarea judecatoreasca.

In 1864, au fost promulgate Legile privind organizarea administratiei. PrinLegea comunala, satele si catunele se grupau in comune rurale, mai multe comune formand o plasa, iar mai multe plase, un judet.

Administrarea judetelor si comunelor se faceau de catre consilii alese pe baza votului cenzitar. In fruntea administratiei judetene era un prefect, al plasei - un subprefect (mai tarziu, pretor), iar comuna era condusa de un primar.

Conform prevederilor Statutului, puterea legislativa era detinuta de cele doua camere: Adunarea Electiva si Corpul Ponderator (Senatul), trecandu-se astfel de la sistemul unicameral la cel bicameral.

Legea electorala impartea alegatorii in doua categorii: alegatori directi si alegatori primari. Alegatorii directi erau toti cei care stiau carte, plateau o contributie de cel putin 4 galbeni si implinisera varsta de 25 de ani. Alegatorii primari erau nestiutori de carte dar plateau o contributie stabilita pe categorii de la 48 la 110 lei. Cei care nu aduceau nici o contributie baneasca erau exclusi de la vot.

La 5 decembrie 1864, este adoptata Legea instructiunii publice prin care invatamantul capata o organizare unitara pe intreaga tara. Sistemul de invatamant era structurat pe 3 cicluri: primar (4 ani), secundar (7 ani) si universitar (3 ani). Invatamantul primar devenea gratuit si obligatoriu. Tot in domeniul invatamantului, este de remarcat infiintarea celor doua universitati – Universitatea de la Iasi (1860) si Universitatea de la Bucuresti (1864).

Crearea armatei nationale, intre 1860 si 1864, creste numarul unitatilor militare. S-a reorganizat invatamantul militar si s-a infiintat Arsenalul Armatei.

In august 1864, Cuza promulga Legea rurala, insotind-o de o proclamatie "catre satenii clacasi". In aceasta proclamatie se arata: "Claca (boierescul) este desfiintata pentru de-a pururi si de astazi voi sunteti proprietari liberi pe locurile supuse stapanirii voastre prin legile in fiinta".

 

Principatele Romane dupa Unire

La 22 noiembrie 1861 Poarta emitea "Firmanul de organizare administrativa a Moldovei si Valahiei", prin care Puterile suzerane si garante erau de acord cu schimbarea Conventiei si admiteau unificarea institutiilor legislative si administrative ale celor doua principate. Rezerva asupra noului statut venea tot din partea Turciei, aceasta acceptand schimbarea numai pentru perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
La 11 decembrie 1861, Cuza adreseaza natiunii o proclamatie, anuntand mesajul sau: "Unirea este indeplinita, nationalitatea romana este intemeiata".

Ca urmare, s-a trecut la unificarea guvernelor si a Camerelor celor doua Principate. La 22 ianuarie 1862 s-a format primul guvern unic al Principatelor Unite, condus de Barbu Catargiu. Parlamentul unic isi va deschide lucrarile la 24 ianuarie 1862, an in care Alexandru Ioan Cuza proclama Unirea definitiva a Principatelor, iar orasul Bucuresti devenea capitala acestora. Comisia Centrala de la Focsani isi va inceta activitatea.

Din 1862, Principatele Unite adopta oficial numele de ROMANIA.

In perioada 1859 – 1862, au fost adoptate masuri de unificare a serviciilor de vama, de telegraf, a cursului monetar, orasul Bucuresti devine capitala noului stat. O masura foarte importanta a fost aceea a unificarii unitatilor militare din cele doua Principate (1859 - 1860), creandu-se primul minister unic: Ministerul de Razboi.

 

Dezvoltarea economica

Noului stat roman, creat prin unirea Principatelor, i se puneau, in ordinea economica, o serie intreaga de probleme deosebit de dificile. Programul vast de dezvoltare economica pe care si-l propune puterea proaspat instituita implica investitii importante. Exista un capital intern disponibil, excedentul exportului nostru asupra importului, de aproape trei decenii  permisese acumularea acestui capital, dar, pe de o parte acesta era insuficient, iar pe de alta parte, detinatorii lui nu erau dispusi sa-l investeasca in intreprinderi publice pe termen lung si cu dobanda relativ redusa. In aceste circumstante, era explicabila atitudinea domnitorului Cuza, care, fara sa neglijeze importanta capitalului intern, se declara partizan al atragerii de capital strain si sustinator al initiativei private si a libertatii economice depline interne.

Pe toata perioada domniei, Cuza a sprijinit agricultura si a fost foarte interesat de introducerea masinilor agricole, a acordat atentie culturilor speciale ca sericicultura, cultura bumbacului si a tutunului turcesc de calitate superioara.

Cuza a sprijinit infiintarea de industrii noi, fiind adeptul industriei private. De asemenea, a fost acordata o mare atentie mijloacelor de comunicatie.

In 1865, este semnata concesiunea pentru construirea, de catre casa engleza Barkley, a caii ferate Bucuresti - Giurgiu. Si chestiunea navigatiei fluviale si maritime a fost una dintre preocuparile domnitorului. Intre 1859 si 1865, se infiinteaza companii comerciale de navigatie pe Dunare, pe Prut si pe Siret.

In privinta soselelor, faptul cel mai important este contractarea construirii, de catre o casa engleza, a 19 poduri metalice.

O dezvoltare remarcabila o ia reteaua de telegraf: daca in 1859 erau numai 12 statii, in 1863 numarul statiilor se ridica la 48, iar lungimea retelei se mareste de  4 ori.

 

Probleme monetare

Odata cu alegerea unui singur principe in ambele tari romane, problema monedei unice se complica prin semnificatia politica pe care o are infiintarea ei: dreptul regalian de batere insemna independenta statului.

Imperiul Otoman privea deja cu neputincioasa ingrijorare la unirea provinciilor romane intr-un singur stat si inca spera ca aceasta stare de fapt va dainui doar pe durata domniei lui Cuza, fiind decis sa se aseze in calea oricarei initiative politice care ar fi putut duce, mai tarziu, la desprinderea principatelor de sub tutela imperiului.

Desi perfect constient de pozitia turcilor, Cuza incepe din chiar anul alegerii sale ca domn (1859) pregatirile pentru infiintarea unui sistem monetar.

Intr-un document din 18 noiembrie al Consiliului de ministri al guvernului din Muntenia apare pentru eventuala moneda denumirea de "romanat", avand ca etalon marimea, greutatea si titlul metalic al francului francez, diviziunile urmand a se numi "decima" sau banul pentru a zecea parte din romanat si "centima" pentru a suta lui parte. Pe baza documentului guvernului muntean, s-a intocmit, in august 1860 un proiect de lege in 12 articole care stabilea ca se vor bate monede din aur, argint si arama. Este interesant de mentionat ca denumirea monedei a dat loc la dispute. Desi prima varianta, inspirata din denumirea monedei franceze, atribuia numele de "roman" monedei nationale, la propunerea lui Heliade Radulescu, cel care a a atras atentia ca numele monedei ar putea naste confuzii si echivocuri, s-a adoptat denumirea de "romanat" dupa etimologia similarului "ducat".

 

Concluzii

Personalitatile care au contribuit la acest eveniment istoric, unirea, de prima importanta au fost Mihail Kogalniceanu, Costache Negri, fratii Alecsandri, Ion Ghica, Alecu Russo, Nicolae Balcescu, Gheorghe Magheru si C. A. Rosetti.

Procesul de modernizare a statului roman, inceput in 1848, continuat in 1859, prin Unire, in 1866, prin promulgarea Constitutiei lui Carol I, in 1877, prin proclamarea Independentei si in 1881, prin proclamarea Romaniei ca regat, este unul dintre cele mai importante momente din intreaga noastrā istorie.

( sursa: ISTORIE  www.interferente.ro)

www.lumea-copiilor.ro/enciclopedie/unirea_principatelor/

Poveste digitală creată la Cursul de poveşti digitale DigiTales organizat în perioada 08-10.10.2012 la Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" din Baia Mare!

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI eDIALOG-CULTURA FARA BARIERE

PROIECTUL  eDIALOG – CULTURA FĂRĂ BARIERE

            În ultimii cinci ani, Biblioteca Orăşenească Borşa a fost într-o continuă căutare de noi resurse pentru dezvoltarea serviciilor bibliotecii, altele decât cele bugetare. Programele Economia bazată pe cunoaştere şi Biblionet au fost primele proiecte implementate. Acestea au dus la introducerea tehnologiilor noi, informatice. Astfel, prin primul proiect, biblioteca a primit un calculator în cadrul reţelei care a pus în legătură primăria, şcolile şi biblioteca din Borşa. Prin cel de-al doilea, numărul calculatoarelor a crescut cu încă patru, la acestea adăugându-se camere web, căşti, videoproiector şi ecran de proiecţie.

            Cel de-al treilea proiect a primit finanţare pentru implementare în cadrul unui program pentru acordarea de finanţări nerambursabile pentru bibliotecile locale şi şcolare din comunităţile incluse în programul Economia Bazată pe Cunoaştere, numit eCULTURA.

            eCULTURA este o competiție organizată în cadrul proiectului “Asistență tehnică pentru utilizarea TIC în școli și biblioteci”, care are ca scop elaborarea și implementarea unui program integrat pentru dezvoltarea şi folosirea cunoştinţelor şi a resurselor umane, tehnice, financiare la nivel local, maximizând astfel impactul programului “Economia Bazată pe Cunoaştere” în cele 229 de comunităţi dezavantajate implicate.

            Economia Bazată pe Cunoaştere este un proiect strategic de pionierat pentru societatea cunoaşterii din România, conceput şi derulat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii  Informaţionale, printr-un împrumut finanţat de Banca Mondială.

            În cadrul competiţiei eCULTURA s-au înscris 64 de proiecte. Dintre acestea, 33 au primit finanţare nerambursabilă. Unul dintre proiectele declarate câştigătoare este proiectul eDIALOG-CULTURA FĂRĂ BARIERE, depus de Biblioteca Orăşenească Borşa.

            Proiectul "eDialog-Cultura fără bariere" va implica într-o activitate culturală un număr de 20 elevi dintr-o comunitate rurală și îi va încuraja să interacționeze și să facă schimb de cunoștințe cu un număr de 20 elevi dintr-o comunitate urbană.

          Elevii vor reprezenta grupul țintă, iar activitatea lor va fi coordonată de bibliotecari. În vederea implementării acestui proiect cultural comun, Biblioteca Orășenească Borșa, Biblioteca Comunală Carastelec și Biblioteca Școlară a Școlii cu clasele I-VIII "Ion Creanga" Borșa au încheiat un parteneriat.

          Biblioteca școlară și bibliotecile publice vor colabora, rezultatul acestei colaborări fiind diseminarea informațiilor privind cultura și identitatea comunităților în care bibliotecile  își desfășoară activitatea.

          În realizarea proiectului vor fi folosite mijloace moderne de informare, echipamente și aplicații IT, iar interacțiunea între cele două echipe din grupul țintă se va face prin intermediul Internetului. Integrarea resurselor IT în proiect va crește performanța bibliotecarilor implicați și va accentua rolul lor în comunitate.

            Proiectul se va derula în perioada 01 iunie - 01 ocombrie 2012. Finanţarea nerambursabilă este de 15.400 Ron, iar cofinanţarea asigurată de Consiliul Local din bugetul oraşului Borşa va fi de 500 Ron. Scrierea proiectului a fost realizată de bibliotecara Grec Tinuţa, care, în calitate de manager de proiect, va asigura şi implementarea acestuia. Bibliotecarele care vor asigura organizarea şi desfăşurarea activităţilor sunt Timiş Viorica Daniela, MihaIi Janeta si Csilla Szabo.

         

         Obiectivul general al proiectului "eDialog-Cultura fără bariere" îl constituie promovarea reciprocă a culturii și identității a două comunități: comuna Carastelec din județul Sălaj și orașul Borșa din județul Maramureș.

          Pentru realizarea acestui obiectiv, grupul țintă și echipa de implementare a proiectului vor desfășura o serie de activități comune.

         Aceste activități vor presupune fotografierea obiectivelor reprezentative din cele două comunități, prelucrarea acestor fotografii, culegerea datelor despre comunitate din colecțiile celor trei biblioteci și realizarea, cu ajutorul fotografiilor și datelor, a unor prezentări Power Point și a unor broșuri, câte una pentru fiecare comunitate.

         Acestea vor surprinde istoria locală, tradițiile, obiceiurile, portul popular, etnografia, folclorul, cadrul natural, obiectivele turistice, precum și manifestările cultural-artistice și religioase.

         Materialele realizate în format electronic vor fi încărcate pe un blog pe care elevii îl vor crea pentru prezentarea proiectului, pe eComunitate și pe Europeana, iar broșurile realizate în format tradițional, tipărit, vor fi distribuite în vederea diseminării cunoștințelor acumulate și pentru promovarea culturii locale.

          Proiectul "eDialog-Cultura fără bariere" va încuraja dialogul intercultural între o comunitate cu o populație majoritar română (Borșa) și o comunitate cu o populație preponderent de etnie maghiară (Carastelec).

          Va promova interacțiunea între persoane aparținând unor culturi diferite,  unele din  mediul urban (Borșa) și altele  din mediul rural (Carastelec).

          Elevii din grupul țintă vor conștientiza și își vor evalua prejudecăților, stereotipurilor, acțiunile discriminative și de marginalizare, ceea ce va avea ca rezultat reorientarea percepției, gândirii,  simțirii și acțiunii lor în sensul interculturalului. Elevii vor înțelege și vor accepta diversitatea și își vor dezvolta capacitatea de a se  transpune în situația altora (empatia).

          Elevii își vor mări gradul de deschidere,  toleranță și acceptare a celorlalți, care pot fi diferiți din punct de vedere al religiei, limbă, tradiție, cultură, practici de comunicare sau relaționare, etc..

          Reacțiile de evitare, teamă sau negare se vor transforma în reacții de interes, curiozitate sau implicare.

          Interacțiunea grupelor va  diminua incertitudinea și  anxietatea și va încuraja dialogul intercultural.

          Implicarea elevilor din comunitatea minoritară în activități culturale va duce la evitarea marginalizării și la depășirea spațiului rural prin interacțiunea cu persoane din alte comunități prin intermediul mediului online.

          Elevii vor reuși să își  mărească capacitatea de raportare la diferite medii ( național, european sau global).

          Atât elevii cât și bibliotecarii își vor dezvolta capacitatea de utilizare a echipamentelor IT, a aplicațiilor Microsoft Office și a messageriei  instant;  blogul proiectului va deveni spațiu de comunicare, comentarii etc. .

           Activitatea de reprezentare prin desen a comunităților în care trăiesc le va stimula imaginația. Va crește gradul de interes pentru participarea la activități culturale în biblioteci. Întregul proiect va avea ca rezultat cunoașterea culturii proprii și a altor culturi.